Costurile infrastructurii și distribuția veniturilor sunt temele centrale ale unei sinteze despre proiectele sportive din 2026. Exemplele includ Jocurile Olimpice Milano-Cortina, arenele finanțate public din România și turneul mondial de fotbal din Statele Unite, Canada și Mexic.
Pista pentru bob, skeleton și sanie de la Cortina a ajuns la aproximativ 118 milioane de euro, față de estimarea inițială de 41,7 milioane. CIO propusese folosirea unor instalații existente din Austria sau Elveția. Organizatorii au invocat utilizarea la Jocurile Olimpice de iarnă pentru tineret din 2028, însă rămân cheltuielile specializate de funcționare și întreținere.
În România, studiul deputatului USR Brian Cristian, realizat pe baza datelor cerute administratorilor, indică un deficit anual apropiat de 50 de milioane de lei pentru stadioanele analizate. Sursa menționează un cost estimat de 170 de milioane de euro pentru Stadionul Dinamo și de 165 de milioane pentru arena de la Timișoara.
Pentru Cupa Mondială, sinteza citează încasări FIFA de aproximativ 11 miliarde de dolari. O cercetare ProPublica, Houston Chronicle și The Texas Tribune descrie obligațiile asumate de orașe pentru securitate, amenajări și zonele suporterilor, în condițiile unui acces limitat la unele venituri directe din bilete, comerț sau parcări.
La Vancouver, estimările publicate în 2024 indicau cheltuieli brute de 483-581 de milioane de dolari canadieni, incluzând orașul, provincia și modernizările stadionului. Autoritățile au precizat că veniturile și contribuțiile guvernamentale reduc costul net al provinciei. Cifrele brute nu sunt, așadar, echivalente cu nota finală suportată de o singură administrație.
Veniturile organizatorilor și cheltuielile locale trebuie urmărite separat
Versiunea în limba română a aceleiași sinteze subliniază diferența dintre încasările globale ale FIFA și costurile publice ale orașelor-gazdă. Activitatea turistică și vizibilitatea internațională pot aduce beneficii, dar nu demonstrează automat recuperarea cheltuielilor din bugetele locale.
În cazul stadioanelor românești, justificările pot include accesul public la sport și regenerarea urbană, pe lângă rentabilitatea comercială. Pentru proiectele precum Stadionul Dinamo, sinteza cere ca investiția inițială să fie evaluată împreună cu întreținerea și veniturile viitoare, fără să prezinte o pierdere deja măsurată pentru arena nouă.